Comitetul de Coordonare a Proiectului European ELI (Extreme Light Infrastructure), reunit joi, 1 octombrie, la Praga, a decis ca cele trei ţări candidate la construirea ELI, România, Republica Cehă şi Ungaria să primească mandatul de a găzdui, dezvolta şi construi fiecare, structurile componente care le revin pentru realizarea până în anul 2015 a infrastructurii ELI integrate. În rezoluţia adoptată în unanimitate, Comitetul de coordonare îşi exprimă satisfacţia pentru progresul realizat de Consorţiul ELI - Faza Pregătitoare şi realizarea unei propuneri integrate de către cele trei ţări, fiecare cu un statut egal în realizarea şi implementarea ELI.
Infrastructura de Lumină Extremă reprezintă cel mai amplu proiect imaginat şi pus în operă vreodată în domeniul laserilor. El vizează obţinerea unor fascicule laser cu intensităţi de peste 1.000 ori mai mari decât cele mai mari valori disponibile astăzi. Aceasta poate oferi în timpi extrem de scurţi (attosecunde, adică miliardimi de miliardimi de secundă) o putere echivalentă de peste 10.000 de ori mai mare decât puterea produsă de toate facilităţile planetei producătoare de energie. Astfel, devine posibilă explorarea unor zone inaccesibile până acum, precum interacţiunea laser cu materia la energii unde legile relativiste ar putea să nu mai fie suficiente, investigaţii temporale ale dinamicii electonilor în atomi, molecule, plasme şi solide, mergând până la crearea de perechi particulă-antiparticulă din vid. Vor fi posibile, de asemenea, aplicaţii cu mare impact ştiinţific, economic şi social, de la realizarea de acceleratori de particule de dimensiuni reduse şi parametri comparabili cu cei ai marilor acceleratori existenţi, terapie anticancer şi până la reducerea dramatică a timpilor de viaţă ai deşeurilor radioactive.
României îi revine construirea unei infrastructuri pan-europeane, prima de acest fel din ţara noastră, în campusul ştiinţific de pe Platforma Măgurele-Bucureşti. Acest adevărat complex de laseri de mare putere şi acceleratori de particule va oferi posibilităţi unice de a explora pentru prima oară în istorie o nouă frontieră a ştiinţei - cea la care fizica nucleară se întâlneşte cu fizica laserilor si fizica materialelor. Pentru construirea şi operarea infrastructurii ELI din România, intitulată „ELI Nuclear Physics", vor coopera toate forţele de cercetare-dezvoltare-inovare din România, coagulate în jurul institutelor de specialitate de pe Platforma Măgurele-Bucureşti, Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei, Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Institutul Naţional de Fizica Materialelor, Institutul de Fizică Atomică.
Discuţiile din cadrul Comitetului de Coordonare au relevat că, pe lângă extraordinarul interes ştiinţific al cercetărilor legate de ELI şi pe lângă aplicaţiile lor revoluţionare care sunt aşteptate în următorii 10-20 de ani, proiectul ELI va atrage un număr din ce în ce mai mare de tineri, devenind o motivaţie de mult aşteptată pentru un nou avânt al alegerii unei cariere ştiinţifice-ingineresti într-o Europă care îşi propune ca prioritate absolută realizarea societăţii bazate pe cunoaştere.
La reuniune au participat delegaţiile ţărilor membre ale Consorţiului ELI, înalţi reprezentanţi ai Comisiei Europene, precum şi echipa de coordonare a Proiectului, formată din Profesorii Gerard Mourou, Georg Korn, Jean-Paul Chambaret şi Sandro de Silvestri. Delegaţia României a fost condusă de reprezentantul plenipotenţiar pentru ELI, Prof. Dr. rer. nat. Marius Enăchescu, Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Depunerea candidaturii României pentru a găzdui ELI este susţinută de Guvern şi de Preşedintele României.

BIROUL DE PRESĂ