O delegaţie a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, condusă de ministrul educaţiei şi cercetării, domnul Mihail Hărdău, a participat la Conferinţa celor 33 de miniştri europeni responsabili pentru formarea profesională, a partenerilor sociali europeni şi a Comisiei Europene, reuniţi la Helsinki pentru revizuirea priorităţilor strategice definite prin Procesul Copenhaga.
      Participanţii la conferinţă au adoptat Comunicatul de la Helsinki structurat în patru secţiuni:
I. Europa are nevoie de investiţii în formarea profesională, astfel încât sistemele VET (vocational education and training) concepute prin rute educaţionale flexibile trebuie cu fermitate să asigure continuarea studiilor, în special prin tranziţia de la formarea profesională iniţială la învăţământul superior. Calificările şi competenţele forţei de muncă adulte trebuie să fie promovate prin stabilirea de sisteme de recunoaştere a rezultatelor învăţării anterior dobândite prin formare şi experienţă profesională.
II. Punerea în practică - reformele procesului Copenhaga. Diversitatea sistemelor europene VET este o valoare şi o bază pentru învăţarea reciprocă şi pentru reforme cu caracter stimulativ.
III. Priorităţi revizuite:
1. politica centrată pe creşterea atractivităţii şi calităţii VET
2. dezvoltarea şi implementarea instrumentelor comune pentru VET
3. intensificarea procesului de învăţare reciprocă
4. implicarea tuturor partenerilor.
IV. Implementare şi raportare susţinute prin: utilizarea eficientă a fondurilor structurale, focalizarea implementării Programului pentru Învăţare pe parcursul Întregii Vieţi, cooperare strânsă pe problematica statisticilor, a indicatorilor şi standardelor de referinţă, schimburi de informaţii, expertiză şi rezultate cu ţări terţe.
      Recomandările pentru perioada 2006 - 2010 cuprinse în comunicatul adoptat cu acest prilej subliniază următoarele priorităţi strategice:
- formarea profesională trebuie să devină ea însăşi o prioritate a politicilor naţionale astfel încât să crească atractivitatea acestei forme de învăţare pe tot parcursul vieţii, dar şi calitatea ofertei. Implicarea partenerilor sociali, dezvoltarea unor programe de pregătire personalizate care să răspundă opţiunilor şi intereselor persoanelor şi companiilor, validarea şi recunoaşterea pregătirii şi experienţei anterior dobândite, toate acestea sunt elemente care susţin prioritatea menţionată. Identificarea elementelor comune dintre formarea profesională (VET) şi educaţia terţiară (non-university higher education) a fost susţinută şi subliniată ca facilitate în favoarea celor care învaţă, care ar trebui să fie susţinuţi pentru continuarea studiilor la nivel terţiar.
- formare profesională la nivel european trebuie să continue dezvoltarea şi utilizarea unor instrumente comune statelor membre, şi anume: Cadrul European al Calificărilor (EQF), Sistemul European de Credite în VET (ECVET), Cadrul European de Asigurare a Calităţii în VET promovat prin reţeaua inter-instituţională transeuropeana ENQA-VET, EUROPASS. Di nou, corelarea cu instrumentele specifice educaţiei terţiare non-universitare au fost subliniate (exemplu: credite transferabile ECTS, asigurarea calităţii, Cadrul calificărilor, EUROPASS).
- cooperarea la nivel european şi promovarea bunelor practici, utilizând date şi statistici relevante, pe baza cărora să poată fi posibilă analiza comparativă;
- implicarea actorilor sociali multipli, între care autorităţile locale, partenerii sociali, mai ales cei care reprezintă structurile sectoriale, profesorii şi formatorii, familia şi cursanţi.
     Calendarul acţiunilor viitoare cuprinde:
a. adoptarea Cadrului European al Calificărilor la sfârşitul anului 2007
b. adoptarea statisticilor VET la sfârşitul anului 2008
c. a patra analiză de progres la sfârşitul anului 2008, în perioada preşedinţiei Franţei.
     Conferinţa de la Helsinki a reprezentat al doilea moment de analiză, după Conferinţa miniştrilor de la Maastricht din 2004, a progresului realizat în ceea ce priveşte contribuţia formării profesionale la realizarea obiectivelor asumate la Consiliul European de la Lisabona, a căror realizare este prognozată pentru 2010.
     Ministerul Educaţiei şi Cercetării îşi va organiza începând cu 1 ianuarie 2007, Planul de Acţiune subsecvent recomandărilor cuprinse în Comunicatul Helsinki.
     La aceeaşi dată, la Helsinki, domnul Mihail Hărdău s-a întâlnit cu domnul Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, în cadrul unei recepţii organizate de Ambasada României prilejuite de aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. „Este o onoare pentru mine, în calitate de ministru român al educaţiei şi cercetării, să mă adresez Dumneavoastră, în contextul în care gazdele noastre primitoare au avut această generoasă iniţiativă de a ne invita să celebrăm împreună integrarea României şi Bulgariei în mare familie europeană la 1 ianuarie 2007", a subliniat ministrul educaţiei şi cercetării la începutul întâlnirii. "Finlanda şi Helsinki fac parte din geografia procesului de integrare a României. Aceasta este o oportunitate, dar şi o mare obligaţie pe care ne-o asumăm începând cu 1 ianuarie 2007", a declarat domnul Hărdău.

Director,
Mircea MUREŞAN