Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu, a participat în zilele de 14 şi 15 mai, la a IX-a ediţie a Conferinţei Ministeriale a Procesului Bologna şi la a IV-a ediţie a Bologna Policy Forum. Evenimentele au fost găzduite de capitala Armeniei, Erevan, şi au fost organizate de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Armenia, ţară care asigură Secretariatul Procesului Bologna pentru perioada 1 iulie 2012 - 1 iulie 2015.

Cu acest prilej a fost adoptat Comunicatul Conferinţei Ministeriale de la Erevan (ataşat), alături de o serie de documente care materializează politicile educaţionale pentru învăţământul superior, elaborate în perioada 2012-2015. Au fost adoptate, de asemenea, angajamente privind elaborarea şi implemenarea politicilor publice în domeniul învăţământului superior, considerate prioritare pentru perioada 2015-2018.

În cadrul mai multor intervenţii, delegaţia României a subliniat importanţa Procesului Bologna în modernizarea învăţământului superior european, amintind că ţara noastră a fost printre primele semnatare ale «Declaraţiei de la Bologna»(1999), document care a pus bazele Spaţiului European al Învăţământului Superior  (European Higher Education Area - EHEA) şi al cooperării pe baza unor valori, angajamente  şi obiective comune. Reprezentanţii României au reliefat şi contribuţia activă la implementarea Procesului Bologna, ţara noastră fiind implicată permanent atât în activităţile curente ale Grupului de lucru pentru urmărirea implementării Procesului Bologna (BFUG - Bologna Follow-Up Group)”, cât şi în materializarea angajamentelor majore asumate precum organizarea Conferinţei Ministeriale a Procesului Bologna (26-27 aprilie 2012), preluarea, la 5 iulie 2010, a Secretariatului Procesului Bologna (deţinut până la 30 iunie 2012), crearea bazei comprehensive de date www.ehea.info, pe care o gestionează şi acum, care include toate documentele EHEA din 1999 până în prezent, organizarea la Bucureşti a Conferinţelor cercetătorilor Bologna în 2011 şi 2014 etc.

Referitor la priorităţile Procesului Bologna pentru intervalul 2015-2020, poziţia României a fost fermă: „Creşterea calităţii şi relevanţei învăţământului superior, majorarea ratei de inserţie profesională a absolvenţilor, dar şi celelalte obiective care fac parte din viziunea noastră, nu sunt misiuni uşoare! Este de datoria noastră să transformăm această viziune în realitate şi totodată să asigurăm instituţiilor de învăţământ superior o finanţare adecvată care sa fie utilizată printr-un management instituţional performant. Acestea trebuie să fie priorităţi permanente atât pentru guverne, cât şi pentru conducerile universităţilor.  În acelaşi timp trebuie să avem deschidere şi spre alte părţi ale lumii prin promovarea mobilităţilor studenţeşti, de cercetare şi de personal. Avem convingerea fermă că aceste obiective pot fi atinse prin eforturile noastre comune!”

Alături de ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, din delegaţia prezentă la Erevan au mai făcut parte reprezentanţii federaţiilor naţionale studenţeşti (Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din Români, Uniunea Studenţilor din România şi Uniunea Naţională a Studenţilor din România), Consiliului Naţional al Rectorilor şi Grupului de lucru pentru urmărirea implementării Procesului Bologna (BFUG).

 

România a devenit membru al Procesului  Bologna  în 1999, prin semnarea «Declaraţiei de la Bologna», angajându-se astfel să includă în priorităţile învăţământului superior românesc a obiectivelor stabilite la nivel european.Procesul Bologna a condus la crearea Spaţiului European al Învăţământului Superior, criteriul principal de acceptare a unei noi candidaturi fiind aderarea la Convenţia Culturală Europeană a Consiliului Europei.Începând din 1999, au avut loc opt conferinţe ministeriale: Bologna (1999), Praga (2001), Berlin (2003), Bergen (2005), Londra (2007), Leuven/Louvain-la-Neuve (2009), Budapesta-Viena (2010) şi Bucureşti (2012). Din Procesul Bologna fac parte 48 de ţări, la Erevan fiind acceptată candidatura Belarusului.