Jurnalist: Referitor la UMF Târgu Mureş. În cazul în care Senatul universităţii nu aprobă înfiinţarea acestei facultăţi ce se poate face?
Ministru: Cred că întrebarea dvs. are nevoie de o clarificare şi problema rezidă în faptul că în acest moment universitatea nu are o cartă aprobată. Este, într-adevăr, o discuţie pe care Senatul universităţii doreşte să o tranşeze în instanţă. Până când nu există o cartă aprobată de către Ministerul Educaţiei care va trebui să reflecte caracterul multicultural al universităţii, aşa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale, singura posibilitate rămâne tranşarea în justiţie. Acestea sunt, practic, cele două posibilităţi legale. După ce există o cartă se pot organiza legal alegeri. Cu alte cuvinte, noi suntem în situaţia pe care eu am reclamat-o de multe ori şi o să punem la un moment dat la dispoziţia dvs. corespondenţa pe care am purtat-o cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, aşadar suntem în situaţia în care mandatul vechiului Senat a expirat în luna februarie a acestui an, nu există cartă, în concluzie, alegerile care s-au desfăşurat pe baza unei carte inexistente nu pot fi validate, iar noul Senat nu este legal constituit. Lăsând la o parte faptul că, deşi este o instituţie multiculturală, în momentul în care s-a votat Senatul, la alegeri s-au prezentat doar colegii de la linia română, colegii de la linia maghiară nefiind prezenţi. După cum bine ştiţi, într-o instituţie multiculturală alegerea reprezentanţilor liniei de studiu române se face de către cadrele didactice de la linia de studiu română, alegerea colegilor de la celelalte linii de studiu, de exemplu cazul UBB, se face de către linia maghiară, respectiv linia germană. Suntem într-o situaţie destul de complicată din care eu sper ca universitatea să iasă cât mai repede, însă deciziile se iau la nivelul universităţii.
Jurnalist: Este adevărat că veţi tăia subvenţiile pentru UMF Târgu Mureş?
Ministru: Ceea ce am spus eu şi se poate vedea în adresa pe care am trimis-o este un lucru pe care îl spun tuturor universităţilor din România: trebuie să aveţi o cartă aprobată de Senatul universităţii şi de către Ministerul Educaţiei, alegerile trebuie să fie corecte, rectorul trebuie să fie validat de către ministru. Toate aceste lucruri sunt prevăzute de Legea Educaţiei Naţionale. În zdrobitoarea majoritate a cazurilor universităţile au înţeles şi au respectat acest lucru pentru că nu e o invenţie de ordin recent. Problema universităţii din Târgu Mureş este că, în acest moment, neavând cartă şi neavând alegeri, mandatul domnului Copotoiu urmând să expire la sfârşitul acestei luni, Senatul universităţii legal constituit ar trebui să propună un ordonator de credite, adică o persoană care să aibă drept de semnătură la bancă, şi o persoană care să poată să semneze diplome sau acte oficiale. În caz contrar, nu neapărat la Târgu Mureş, ci în orice altă universitate din România, dacă un rector căruia i-a expirat mandatul continuă să semneze, acest lucru este  făcut în afara legii, iar respectiva universitate riscă invalidarea diplomelor în instanţă. Sunt, deci, lucruri foarte serioase. Ca să răspund direct întrebării dvs., ceea ce am spus universităţii din Târgu Mureş şi spun tuturor universităţilor din România este că trebuie să respecte legislaţia. O universitate care se plasează în afara articolelor 124 şi 125 din Legea Educaţiei Naţionale riscă să sufere sancţiuni. Acestea sunt de mai multe tipuri, una fiind oprirea finanţării, dar este o chestiune ce trebuie asumată în mod responsabil de fiecare Senat. Articolul 124, la alineatul 1, litera a) specifică în mod clar: răspunderea publică înseamnă respectarea legii. Cu alte cuvinte, la UMF ne îndreptăm cu paşi destul de repezi, după părerea mea, spre o situaţie în care nu va mai exista nici o autoritate recunoscută, legală. Doresc să evit acest lucru. Din punctul meu de vedere, toate aceste lucruri se puteau rezolva foarte bine la nivelul cartei universităţii. După cum bine ştiţi, am fost la Târgu Mureş de mai multe ori, am încercat să port discuţii cu colegii români, cu cei maghiari, şi de fiecare dată am spus acelaşi lucru: cel mai bun şi sigur mecanism ar fi fost cel în care s-ar fi luat decizii împreună cu colegii români, maghiari, germani, şi ar fi  fost trecute în cartă. Niciodată ministerul nu a cerut altceva decât respectarea caracterului multicultural. Există două universităţi multiculturale care funcţionează în România: Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea de Arte din Târgu Mureş. Am sugerat colegilor să se inspire din cele două carte universitare.
Jurnalist: În urmă cu 4 ani, doamna Mihaela Vlăsceanu, rectorul de la SNSPA, a avut un mandat expirat şi nu s-a format cvorumul, un Senat ş.a.m.d., iar ministrul Educaţiei a numit un rector. Veţi face la fel?
Ministru: Am fost în situaţia în care la mai multe universităţi din România a expirat mandatul rectorului înainte de încheierea procesului electoral. Din diverse motive nu doresc să intru în amănunte acum. În fiecare din aceste situaţii am cerut senatului universitar, dar care, atenţie, era legal constituit, să desemneze o persoană care să îndeplinească funcţia de ordonator de credite. În toate aceste cazuri, am numit persoana pe care a propus-o senatul.
Jurnalist: Aici nu avem senat legal constituit...
Ministru: Vom fi în situaţia în care mandatul domnului Copotoiu, expirând la sfârşitul acestei luni, va genera o completă anomie şi atunci vom fi într-o situaţie gravă. Încerc să evit acest lucru, de aceea ca ministru, cred eu responsabil, am fost să mă întâlnesc cu colegii de la Târgu Mureş şi să le spun că ei trebuie să se înţeleagă. Tot ceea ce vedeţi dvs. în ultimele săptămâni este o îngrijorare a mea personală, dar şi a ministerului pe care îl reprezint şi a guvernului de a rezolva cumva problema acolo pentru că nu dorim ca studenţii să sufere. Dorim ca acea instituţie să continue să funcţioneze. Nu s-ar fi ajuns la aceste lucruri dacă pur şi simplu s-ar fi luat ca model carta de la UBB. Dacă linia română şi linia maghiară s-ar fi înţeles ca în cartă să introducă prevederi referitoare la scoaterea posturilor la concurs, la studii etc., nici nu era nevoie ca guvernul să intervină, dar suntem în situaţia în care guvernul a trebuit să intervină.
Jurnalist: În ceea ce priveşte procesul de autorizare şi acreditare, şeful ARACIS spunea ieri că se împart secţiile între facultăţi... În momentul de faţă, universitatea trebuie cu totul să se evalueze la fel ca multe altele din ţară şi are un deadline până la sfârşitul acestei luni. Acolo expiră tot.
Ministru: Da şi de aceea am avea nevoie de un senat legal constituit, care să desemneze un ordonator de credite. Am avea nevoie de un proces electoral, prin care cadre didactice române şi maghiare să meargă la vot şi să-şi aleagă rectorul aşa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale, indiferent de persoana pe care doresc domniile lor s-o aleagă. Suntem în situaţia în care expiră mandatele unul după altul. Eu sunt efectiv îngrijorat. Lăsând la o parte discuţia dintre români şi maghiari, orice altă universitate care este în această situaţie va fi tratată la fel. Ca să răspund punctual chestiunilor de acreditare: am văzut şi eu declaraţiile domnului preşedinte Curtu de la ARACIS. După cum bine ştiţi, ARACIS este o agenţie independentă şi ea trebuie să fie aşa pentru că ea evaluează calitatea în învăţământul superior românesc, respectiv autorizează şi acreditează programele de studii. Trebuie iarăşi să spun că ARACIS şi-a făcut bine datoria şi să adaug pentru colegii care nu cunosc aceste lucruri: înainte de apariţia noii legi a educaţiei, programele de studii se acreditau împreună pentru liniile de studiu (română, maghiară, germană, engleză). Au existat unele universităţi la care unele programe au fost acreditate separat, dar aceasta s-a petrecut ca urmare a deciziei universităţii. Fostul Consiliu Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică, antecesorul ARACIS în procesul de acreditare, şi apoi ARACIS au acreditat întotdeauna programele împreună. Cu alte cuvinte, la UMF Târgu Mureş s-a acreditat medicină, indiferent că în interior procesul educaţional se desfăşura pe trei linii de studiu - română, maghiară şi engleză. Din punct de vedere legal, se poate observa cum a decurs procesul de acreditare şi cum s-au făcut aceste acreditări. Să fie foarte clar: hotărârea de guvern nu inventează din neant programe. Acestea au existat şi există la universitatea din Târgu Mureş.
Jurnalist: Legea spune de linie de studiu...
Ministru: Legea spune de linie de studiu, dar după cum aţi văzut hotărârea de guvern nu vorbeşte despre asta, ci despre facultate, conform Legii Educaţiei Naţionale. Departamentele, spune Legea Educaţiei Naţionale, se înfiinţează la propunerea facultăţii şi cu aprobarea Senatului universitar. Este o chestiune care ţine de autonomia universitară. Indiferent cine este ministru al educaţiei, eu vă spun foarte sincer: nu este normal ca ministerul să se implice printr-o hotărâre de guvern, de exemplu, în crearea de departamente. Ministerul, însă, conform Legii Educaţiei Naţionale, poate să creeze facultăţi. Deci, nu poate mai puţin, dar poate mai mult.
Jurnalist: Dar guvernul ce poate face într-o astfel de situaţie limită? Deci ne aflăm în această situaţie: au la dispoziţie două săptămâni, trei săptămâni ca să rezolve problema. Este suficient pentru cartă, pentru Senat şi pentru tot ceea ce trebuie organizat la nivelul lor şi dacă nu se poate realiza ce poate face guvernul?
Ministru: Ca să ne înţelegem: şi domnul ministru Funeriu şi eu am făcut eforturi de mai multă vreme. Practic, puteţi să vedeţi că de şase luni de zile sunt aceste discuţii. Ministerul ştia că există acolo o problemă. Discuţiile privind Carta universităţii au început cu multă vreme în urmă, şi de multă vreme am constat că nu se înţeleg la faţa locului. Sigur, ceea ce spunem acuma, şi ceea ce spun şi eu şi am ajuns să spun public, deşi, încă o dată nu cred că este normal, şi ce a ajuns să facă Guvernul , este să tragă un semnal de alarmă pentru toate cadrele didactice române care predau la linia română, maghiară şi engleză în universitate. Şi să spunem că ei trebuie să stea la masă, dar, dacă au nevoie de ajutorul meu, sunt dispus să mă duc din nou la faţa locului, şi să discutăm, şi să aplicăm acolo un model care funcţionează. Deci, nimeni nu a cerut să se inventeze lucruri noi la universitate, nimeni nu a inventat şi cu atât mai puţin guvernul, nu a inventat facultăţi dincolo de lege. Facultatea care s-a înfiinţat grupează programe care există, programe care sunt în limba engleză, în limba maghiară şi în limba română. Deci, este, până la urma urmei, o facultate multiculturală.
Jurnalist: Colegiul Medicilor ameninţă că nu va recunoaşte studiile acestor studenţi pentru că nu sunt cadre didactice suficiente, nu sunt dezvoltaţi suficient. Cum comentaţi şi unde vor lucra aceşti studenţi care termină o facultatea maghiaro-română?
Ministru: Deci, ca să fie foarte clar, condiţiile de acreditare sunt aceleaşi pentru toată lumea.
Jurnalist: Această facultate va trebui să intre în evaluarea ARACIS.
Ministru: Cu permisiunea dumneavoastră, fac aici o distincţie fină. Facultăţile sunt structuri. Ele nu se acreditează de ARACIS. Programele se acreditează de ARACIS.
Jurnalist: Facultate fără programe...
Ministru: Da, dar ceea ce a făcut ministerul şi Guvernul, a fost, dacă doriţi, să plaseze într-o structură programe care există, programe care au funcţionat până acum, numai o secundă, programe care au funcţionat până acum, programe la care au existat absolvenţi în limba maghiară şi care au primit diplomă în limba maghiară şi care profesează în prezent în România. Şi atunci, s-ar putea naşte o întrebare simplă. Dacă până acum au putut să dea diplome, de ce să nu se dea de acum înainte? Pentru că sunt aceleaşi programe. Sigur, acolo este o chestiune diferită, dar deja intrăm în nişte principii tehnice extrem de complicate în privinţa reevaluării o dată la cinci ani de zile. Este complicat! Ca să fie foarte clar: noua Lege a Educaţiei Naţionale arată că atunci când se autorizează sau se acreditează programe, deci, cu alte cuvinte, când se înfiinţează programe noi, acestea trebuie autorizate, respectiv acreditate, în funcţie de limba de predare, locaţia geografică etc.

Jurnalist: Deci dumneavoastră, ministerul şi guvernul, aţi procedat aşa. Nu vreţi linie de studiu, adică departamente, nu-i nimic facem noi facultate.
Ministru: Vreau să explicăm puţin ce înseamnă linie de studiu. Deci...
Jurnalist: Departamente, conform legii...
Ministru: Da, dar linia de studiu este altceva. Deci, încă o dată, intrăm într-un limbaj destul de tehnic, dar sunt dispus să-l explicăm. Linia de studiu este o formă de organizare a cadrelor didactice. Linia de studiu cuprinde cadrele didactice care doresc să facă parte din linia respectivă şi care au un număr de ore la linia respectivă. De exemplu, linia de studiu germană de la Universitatea Babeş-Bolyai este condusă de un prorector şi este compusă din toate cadrele didactice - români, maghiari, germani - care vor să facă parte din linia de studiu şi care au ore la linia germană. De exemplu, la Jurnalistică germană, la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării pe care, evident că o cunosc foarte bine.
Jurnalist: E exemplul când se ia această decizie a venit guvernul şi ministerul şi au spus...
Ministru: Ei neînţelegându-se în Carta Universităţii să formeze această linie de studiu, această linie de studiu trebuia să se organizeze. Această linie era cea care trebuie să-şi aleagă reprezentanţii în Senat. Noi suntem în situaţia în care, deşi Senatul a fost ales, în proporţie puţin mai mare de două treimi, acolo nu există nici un reprezentant al liniei de studiu maghiare. Ceea ce este o încălcare fundamentală a principiilor multiculturalismului.
Jurnalist: Pentru că, în prezent au serii de studiu.
Ministru: Seriile de studiu sunt o formă de organizare a studenţilor. Deci, îmi cer scuze, este o chestiune extrem de tehnică. Doar ca să facem lucrurile simple complicate. Linia de studiu este o chestiune care ţine de cadrele didactice. Seriile de studiu sunt forme de organizare a învăţământului. Facultăţile sunt structuri administrative. Programele, sau mai exact, numai programele sunt cele care sunt acreditate de către ARACIS. Restul formelor de organizare ar trebui prinse în Carta universităţii. Legea Educaţiei Naţionale spune că la cele trei universităţi  multiculturale, cadrele didactice trebuie să se organizeze sub formă de linie de studiu. Problema este că până când la faţa locului cadrele didactice de linia română şi de la linia maghiară nu se înţeleg, nu o să aibă o cartă. Până nu au cartă, nu se pot organiza sub formă de linie de studiu. Dar ministerul nu a intervenit în aceste lucruri. Ceea ce spune ministerul porneşte de la o observaţie pe care au făcut-o cadrele didactice maghiare, aceea că ei neavând o structură nu-şi pot scoate posturile la concurs. Pentru că, de fiecare dată când propun un post la concurs, să zicem pentru linia maghiară, majoritatea română votează împotriva lui, împotriva scoaterii la concurs a postului. Deci ajungem la nişte chestiuni foarte lumeşti, să zic aşa. Şi atunci, colegii de la linia maghiară au spus aşa: Nu ne-am putut înţelege cu colegii români, sigur. Şi colegii români..ca să fie foarte clar, nu cred că există în această dispută o parte bună şi o parte rea. Eu am trăit la Babeş-Bolyai în urmă cu 15 ani şi am fost unul dintre cei care a negociat atunci carta Universităţii Babeş-Bolyai.
Jurnalist: Chiar aţi protestat.
Ministru: Chiar am protestat împotriva...
Jurnalist: Şi culmea, sunteţi pus în situaţia de a...
Ministru: Pentru că între timp a ieşit o lege nouă a educaţiei pe care eu o aplic. Legea 84 din 1995, veche lege a educaţiei, nu prevedea acest lucru. În schimb, noua lege a educaţiei prevede acest lucru. Încă o dată: la Târgu Mureş suntem într-o situaţie în care ne îndreptăm spre dezastru. Şi asta am încercat să spun de fiecare dată colegilor şi de la linia română şi de la linia maghiară. Rezumând, ministerul nu intervine şi nu creează programe noi de studii, ministerul nu modifică capacităţile de şcolarizare, ministerul nu creează linii de studii, deşi, în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale, carta universitară ar trebui să conţină prevederi specifice privind crearea acestei linii de studiu, lucru pe care îl puteţi vedea în carta Universităţii Babeş-Bolyai. Rezumând: nu am cerut şi nu voi cere altceva nici colegilor români şi nici colegilor maghiari de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş decât să se înţeleagă între ei. Soluţia care va fi luată împreună va fi soluţia pe care eu, ca ministru, am să o consfinţesc în momentul în care avizez carta. Dar trebuie să fie o soluţie comună. Nu se poate ca unii sau ceilalţi să ia o decizie care să contravină intereselor celeilalte linii de studiu. Acolo, ca să folosesc un vechi slogan, nu pot reuşi decât împreună.
Jurnalist: Deci indiferent de această facultate sau nu, ei tot trebuie să se înţeleagă.
Ministru: Deci, ca să ne înţelegem, această facultate nu rezolvă problema cartei.
Jurnalist 1: Ce sens mai are dezbaterea publică?
Jurnalist 2: Le dă putere de decizie administrativă.
Ministru: Din punct de vedere administrativ, rezolvă o problemă pe care colegii de la linia maghiară au reclamat-o, aceea că ei, de exemplu, nu-şi pot organiza studiile, nu-şi pot scoate posturile la concurs. Asta este problema. Ministerul nu le poate scrie carta, să ne înţelegem. Nici guvernul nu le poate scrie carta.
Jurnalist: Revenind puţin la Baza Cutezătorii, vreau să întreb dacă...
Ministru: Dacă am epuizat subiectul, vă mulţumesc. Aş reveni la întrebarea dumneavoastră punctuală. Chestiunea stă în felul următor: am senzaţia că ministerul, deşi face ceea ce este legal şi numai ceea ce este legal, ţinând seama de faptul că autorităţile locale sunt responsabile pentru infrastructură, câteodată nu face destul. Asta din punct de vedere moral. Sigur că noi ne adresăm, prin inspectoratele şcolare, prin asociaţiile primarilor, ne adresăm autorităţilor locale şi încercăm să le semnalăm aceste lucruri. Mi-aş dori foarte mult ca primarii să fie cei care, prin bugetele locale să dispună măsuri financiare pentru a întări baza materială a şcolilor. Din păcate, după cum ştiţi, ministerul nu are nici o competenţă în acest sens. Dacă ministerul doreşte acum să aloce bani pentru o şcoală, practic trebuie să emită o hotărâre de guvern cu caracter extraordinar. Nici nu avem în linia de bugetare a Ministerului Educaţiei bani pentru infrastructura şcolilor, pentru că şcolile, conform Legii Administraţiei Publice Locale, au trecut din 1995 încoace în administrarea autorităţilor locale. Aici suntem într-o dilemă, pentru că pe de altă parte şi noi ne dăm seama că există o aşteptare în ceea ce priveşte Ministerul Educaţiei. Când apar astfel de accidente şi astfel de drame lumea priveşte la minister şi spune „dar de ce nu face ministerul nimic?" Răspunsul legal este pentru că ministerul nu are atribuţii să facă ceva, dar încă o dată, acesta nu este un răspuns, care, în faţa unor astfel de drame, să ne satisfacă. De aceea, în toate luările mele de poziţie oficiale, neoficiale, toate demersurile pe care le-am întreprins se adresează în primul rând autorităţilor locale. După cum ştiţi, anul acesta banii destinaţi şcolilor sunt trecuţi complet la nivelul administraţiilor locale. Noi am luat măsuri ca aceşti bani să fie cheltuiţi doar cu această destinaţie, dar şi dumneavoastră, mass-media, aţi semnalat situaţii în care un primar nu a vrut să de bani la şcoală, deşi este, cum să spun, e o infracţiune. Aşa încât mă simt obligat să spun aceste lucruri şi să rog administraţiile locale să facă eforturi de a investi în infrastructură.
Jurnalist: Aş vrea să ştiu dacă Baza Cutezătorii a fost preluată de minister...
Ministru: Nu. Există contracte care vă vor fi puse la dispoziţie. Sunt două contracte: unul încheiat în 2004 şi unul în 2009. Practic, prin aceste contracte, ministerul şi ministrul de la vremea respectivă au permis fundaţiei să administreze baza până în anul 2034. A existat, din câte îmi aduc aminte, dar asta puteţi dumneavoastră să verificaţi, o tentativă, cred că prin 2007 sau 2008, de proces între Ministerul Educaţiei şi fundaţie. Procesul a fost închis fără să se ajungă la o rezoluţie din partea instanţei. Din punct de vedere legal, în acest moment ministerul trebuie să respecte cele două contracte: cel din 2004 şi cel din 2009. În schimbul acestei cedări a dreptului de administrare, Ministerul Educaţiei a primit o chirie şi nişte beneficii. Discuţia dacă vă aduceţi aminte şi semnalările mass-media au fost în privinţa folosirii unora dintre aceste beneficii de către alte persoane, deşi aici poate să fie o discuţie dacă cei care lurează în minister sau în instituţiile conexe aparţin sau nu educaţiei, dar nu vreau să intru în amănunte. Decizia pe care am luat-o este ca toată partea de finanţare merge la Autoritatea Naţională de Sport şi Tineret, iar partea de abonamente, de acces la terenurile de sport, de lecţii de tenis, va fi cedată Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, care trebuie să prezinte un program şi un set de criterii prin care să arate că aceste facilităţi sunt puse la dispoziţia elevilor. Intenţia noastră este să ne adresăm elevilor sportivi, dar şi celor premianţi. Cu alte cuvinte, elevii şi sportivii trebuie să beneficieze de aceste facilităţi. Încă o dată: în acest an nimeni, sau cel puţin din 9 februarie, nimeni din minister nu a beneficiat de astfel de avantaje. Dacă sunt alte întrebări...
Jurnalist: Mai aveam o întrebare referitoare la ancheta cu serverul. Vroiam să ştiu de ce ministerul nu a avut un sistem de back-up?
Ministru: Acesta este unul dintre motivele pentru care de la faza de anchetă am trecut la faza de Comisia de Disciplină. Din punctul meu de vedere există o problemă şi eu consider că trebuia să existe un sistem de back-up în altă locaţie decât Politehnica şi acest lucru s-a făcut ulterior. Deci, după ce am constatat că serverele s-au ars am făcut un sistem de back-up, dar acesta, din punctul meu de vedere, ca să fie foarte clar, trebuia făcut înainte.
Jurnalist: Comisia de Disciplină câte persoane anchetează?
Ministru: Destule.
Jurnalist: Ce înseamnă destule?
Ministru: Înseamnă că atunci când Comisia de Disciplină va veni cu recomandări şi cu un punct de vedere o să-l fac public. Deocamdată, toată lumea beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Pe de altă parte, din punctul meu de vedere după ce s-a desfăşurat ancheta am considerat şi consider că este necesar să trecem în faza ulterioară, cea de Comisie de Disciplină. Eu cred că există şi culpe personale, dar rămâne, încă o dată, ca o comisie independentă să se pronunţe asupra acestui lucru, Comisia de Disciplină.
Jurnalist: Deci s-a desfăşurat o anchetă înainte de Comisia de Disciplină?
Ministru: Da, din punct de vedere legal se desfăşoară o anchetă. Ancheta poate să propună o soluţie, iar una este aceea în care nimeni nu este de vină şi atunci totul se sfârşeşte. A doua este cea în care apar dubii în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi atunci se constituie Comisia de Disciplină
Jurnalist: Nu era suficientă o anchetă?
Ministru: Nu, din punct de vedere legal, nu.

Transcriere efectuată de BIROUL DE PRESĂ