Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului îşi exprimă regretul în legătură cu opinia Academiei Române, nedocumentată, tardivă şi nedublată de un dialog anterior cu instituţia noastră, aşa cum o atestă buna tradiţie de până acum, în ceea ce priveşte subiectele de la proba orală de limbă şi literatură română a examenului de Bacalaureat 2008.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului precizează că atât în lista de subiecte pentru proba scrisă, cât şi în cea pentru proba orală, se regăsesc scriitorii canonici ai literaturii române. În speţă, printre cele 100 de texte propuse pentru proba orală de limba şi literatura română, se află următorii autori: Mihai Eminescu - 6 subiecte, I.L.Caragiale - 2 subiecte, G.Călinescu - 2 subiecte, Lucian Blaga - 2 subiecte, Tudor Arghezi - un subiect, Marin Preda -  2 subiecte, Nichita Stănescu - 2 subiecte, Marin Sorescu - 2 subiecte, Titu Maiorescu - 8 subiecte, Ioan Slavici - un subiect, Camil Petrescu - un subiect, E. Lovinescu - 4 subiecte, Ion Barbu - un subiect, Liviu Rebreanu - 2 subiecte, Ion Creangă - 1 subiect. Mai mult, peste două treimi din textele non-literare folosite pentru proba orală sunt de sau despre scriitorii români amintiţi în comunicatul Academiei.
Ministerul Educaţiei subliniază că, spre deosebire de proba scrisă la limba şi literatura română, unde sunt evaluate competenţele culturale ale elevilor, la proba orală se evaluează competenţele de comunicare ale acestora, conform bunelor practici stabilite atât în spaţiul european, cât şi la nivel mondial. Ca atare, potrivit programelor în vigoare încă din 2004 - 2005 şi predării la clasă pe parcursul celor 4 ani de liceu, elevii trebuie să poată percepe şi transmite un mesaj în mod coerent, fie că e vorba de un text literar sau de unul non-ficţional. Reamintim că un absolvent de 12 clase care se pregăteşte să intre în viaţă e nevoit să beneficieze deopotrivă de un bagaj cultural - oferit, bunăoară de paradigma literaturii române şi universale - cât şi de capacitatea de a comunica mesaje din şi în lumea concretă. Ministerul a înţeles nevoia consultării, în mod democratic, pe tema subiectelor pentru Bacalaureat. De aceea, o măsură esenţială a fost ca acestea să fie concepute de profesorii care predau disciplina de limba şi literatura română la catedră. 30 dintre cele mai bune cadre didactice din toată ţara au creat şi propus ministerului subiectele selectate.
Reamintim Academiei Române că este o instituţie care a adoptat, asemenea Ministerului Educaţiei, norme care ţin cont de evoluţia lumii în care trăim. Ministerul Educaţiei, la fel ca Academia Română, are datoria să păstreze identitatea culturală şi de limbă a poporului român. De aceea, politicile educaţionale şi programele ministerului se îndreaptă în această direcţie. Rămânând la tema bacalaureatului, chiar proba de limbă scrisă întăreşte argumentul mai sus-menţionat. Ca un alt exemplu în acest sens, subliniem că ministrul Educaţiei, domnul Cristian Adomniţei, este primul care a implementat, încă din 2007, în ţările din spaţiul UE, cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, susţinute integral de MECT. Acestea au ca obiective conservarea modelului de gândire autentic românesc şi promovarea acestuia în rândul familiei europene.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului solicită Academiei Române, ca instituţie de prestigiu a României, cât şi opiniei publice, să se documenteze înainte de a emite un punct de vedere pe această temă. Dialogul direct cu ministrul sau reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi consultarea subiectelor pe pagina web pusă la dispoziţie de instituţia noastră, http://subiecte2008.edu.ro, sunt câteva variante în acest sens. Este esenţial pentru fiecare în parte, dar mai ales pentru elevii care susţin acest examen în 2008, ca dezbaterea în domeniul politicilor educaţionale să se poarte argumentat, civilizat, astfel încât să nu le afecteze acestora echilibrul emoţional.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a luat la cunoştinţă de implicarea, deşi târzie, a Academiei Române şi solicită public un dialog deschis cu acest for pentru construcţia, prin politici educaţionale solide, a unui sistem de valori care să ajute şi nu să contravină nevoii spirituale a societăţii în care trăim.

BIROUL DE PRESĂ