Examenul de bacalaureat are ca funcţie principală, certificarea cunoştinţelor, a competenţelor, a nivelului de cultură generală şi de specializare atins de absolvenţii învăţământului liceal, dar şi o funcţie de selecţie, întrucât universităţile iau în considerare, în proporţii variabile, rezultatele obţinute de către candidaţi la examen ca bază pentru admiterea în învăţământul superior.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează două sesiuni, în fiecare an şcolar. Candidaţii care nu au promovat examenul de bacalaureat începând cu 2003, pot solicita recunoaşterea unora dintre probele orale, scrise sau practice, promovate în sesiunile organizate în anii 2003, 2004 sau 2005.

Examenul de bacalaureat este un examen naţional:

• toţi candidaţii (elevi care au promovat ultima clasă de liceu – învăţământ liceal de zi, seral sau cu frecvenţă redusă, din seria curentă sau din seriile anterioare care nu au promovat examenul de bacalaureat) susţin probele de examen pe baza aceloraşi subiecte:
  • pentru două probe comune (trei probe comune în cazul elevilor care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale)
  • pentru trei probe diferenţiate în funcţie de filieră, profil, specializare şi opţiunea candidatului
• toţi candidaţii beneficiază de aceleaşi condiţii de desfăşurare a examenului;
• fiecare candidat primeşte propriul său test;
• în procesul de corectare şi notare se asigurară un maxim de obiectivitate pentru toţi candidaţii prin aplicarea în mod unitar a baremelor analitice de corectare şi notare a lucrărilor scrise şi prin posibilitatea de recorectare prin sondaj, în mod centralizat, a unui eşantion reprezentativ din aceste lucrări.

Coordonarea examenului de bacalaureat este realizată de Comisia Naţională de Bacalaureat. Probele scrise, orale şi cele practice se desfăşoară în centre de examen, iar corectura se realizează în centre zonale de evaluare constituite la nivelul fiecărui judeţ şi a municipiului Bucureşti.

Elaborarea variantelor de subiecte pentru probele scrise (din care se alege, prin tragere la sorţi, numărul subiectului probei scrise şi a variantei de rezervă) sunt realizate de către Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, astfel încât:

• să fie în concordanţă cu programele de bacalaureat avizate prin OMEdC (manualul şcolar fiind doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajută la realizarea programei şcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe);
• să poată angaja – în tratarea lor – cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;
• să acopere în mod unitar şi echilibrat conţinutul disciplinelor de examen;
• să respecte gradarea dificultăţii cerinţelor, astfel încât notele 5, 7 să poată fi obţinute de toţi elevii cu o pregătire minimală, iar cerinţele pentru notele de 8, 9 şi 10 să fie mai dificile şi să diferenţieze elevii cu o pregătire superioară;
• să poată fi tratate în timpul de 3 ore;
• să poată fi corectate într-un mod obiectiv, prin elaborarea unor bareme de corectare şi notare precise.

Subiectele pentru probele orale se elaborează de către Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, la nivel naţional, şi cuprind teme din programele de bacalaureat. Gradul de complexitate al subiectelor de pe biletele de examen oral au un grad de complexitate ce permit tratarea lor integrală în maximum 10-15 minute. Tematica şi cerinţele detaliate se fac publice – în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – cu cel puţin 15 zile înaintea începerii probelor.

Se consideră promovat candidatul care:

• a obţinut cel puţin nota 5 sau calificativul admis la fiecare probă orală;
• a obţinut cel puţin nota 5 la fiecare probă scrisă sau practică de examen;
• a obţinut media generală minimum 6.00 (pentru candidaţii cu media generală 5,99, acesta se rotunjeşte la 6.00).

Pentru examenul de bacalaureat nu se admit contestaţii la probele orale şi practice (cu excepţia prevăzută explicit prin Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat). Pentru lucrările scrise a căror notă de până la 9,50 a fost contestată, nota acordată iniţial se modifică, prin creştere sau descreştere, dacă între nota acordată de comisia de evaluare şi cea acordată de comisia de contestaţii este o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte. Pentru lucrările scrise a căror notă este cel puţin 9,50, nota definitivă este cea acordată de comisia de contestaţii.